2. Structura articolului

Fiecare articol conţine titlul, care include şi traducerea în engleză, numele şi afilierea autorilor, rezumatul (precedat de cuvântul „Abstract"), 5-8 cuvinte-cheie (precedate de cuvintele „Key words") şi textul articolului. Specificaţiile sunt: pentru titlu – Arial Black Bold, 16, Dark Red, Centered; numele autorilor – Calibri, 11, Title Case, Centered; afiliere – Calibri Regular, 10, Sentence Case, Centered; rezumat şi cuvintele-cheie – Calibri Regular, 10; cuvintele „Abstract" şi „Key words" – Calibri Bold, 10, culoare Dark Red.

Articolul este structurat pe „capitole", subcapitole şi cel mult sub-subcapitole. Acestea sunt introduce de titluri numerotate folosind cifre arabe. Nu se permite folosirea numărătorii automate, ci numărul se va scrie manual în sistem zecimal: 1 – capitol, 1.1 – subcapitol, 1.1.1 – sub-subcapitol. În cazul în care programul de redactare transformă automat numerele într-o listă, se va folosi „undo". Toate capitolele, subcapitolele şi sub-subcapitolele au titluri, fontul fiind Calibri de 12, culoare Dark Red cu următoarele specificaţii: capitole – Bold, subcapitole – Italic, sub-subcapitole – Regular. După fiecare titlu se lasă un rând liber. În cadrul fiecărei secţiuni paragrafele consecutive sunt separate de un rând liber.

Structura articolelor include următoarele capitole: introducere (prezentarea contextului teoretic, a sintezei literaturii de specialitate şi specificarea ipotezelor sau obiectivelor cercetării), lucrarea propriu-zisă (capitolele fiind: metode, rezultate, discuţii sau o altă structură specifică domeniului), concluzii, lista de referinţe bibliografice, care trebuie, în mod obligatoriu, să fie citate şi în text. Dacă această structură nu este potrivită tematicii abordate în articol, autorii pot utiliza propria structură, dar este obligatorie existenţa introducerii şi a concluziilor.

3. Tehnoredactare

3.1. Textul articolului

În cazul articolelor scrise în limba română este obligatorie folosirea diacriticelor. De asemenea, se vor folosi în mod obligatoriu ghilimelele româneşti („") şi nu cele englezeşti ("") sau franţuzeşti (« »).

Pentru tehnoredactare se vor folosi acest şablon şi opţiunea copy-paste as unformatted text. Autorilor li se recomandă folosirea programului Microsoft Word 2003 sau anterior. În cazul versiunilor mai noi, este responsabilitatea autorilor să verifice comenzile de format , indicaţiile fiind corespunzătoare Word 2003. Nerespectarea acestei instrucţiuni duce la denaturarea şablonului şi în acest caz autorul trebuie să verifice că:

 

  • Formatul fişierului este compatibil cu Microsoft Word 2003 (DOC); nu se admit fişiere DOCX sau PDF
  • Dimensiunea paginii este A4
  • Marginile sunt de 2,5 cm. (stânga, dreapta, sus, jos)
  • Fontul este Calibri cu dimensiunile şi formatul indicate în fiecare caz
  • Paragrafele sunt aliniate la un rând (line spacing – single), fără alinieri la stânga sau la dreapta (indentation – 0 peste tot) sau spaţii libere deasupra sau dedesubtul paragrafului (spacing – 0 peste tot). Excepţie fac listele pe puncte, la care alinierea la stânga se face automat
  • Listele pe puncte sunt unitare, folosind peste tot acelaşi semn (se recomandă punctul, ca în acest caz)
  • Paginile nu sunt numerotate

  • 3.2. Imaginile şi tabelele

    Imaginile, denumite în articol „figurile" şi tabelele trebuie să fie numerotate (1, 2, 3 etc.), referinţele la acestea în text fiind realizate prin: Tabelul 1, Fig. 2 etc. Nu se permite definirea altor categorii (de exemplu, „Foto", „Diagramă" etc.); tot ceea ce înseamnă „imagine" va fi referit prin „Fig." (şi nu „Figura"). De asemenea, în cazul tabelelor nu se permite abrevierea „Tab.". Fiecare figură sau tabel trebuie să aibă un titlu, plasat în cazul figurilor dedesubt şi în cazul tabelelor deasupra, introdus prin „Fig. X", „Tabelul Y", de exemplu: „Fig. 3. Diagramă a modelului conceptual", scris cu font Calibri, Regular, dimensiunea 10, cuvântul introductiv (Fig., Tabelul) cu caractere aldine (Bold), culoare Dark Red. De asemenea, textul trebuie să facă referire la absolut toate figurile şi tabelele din articol. În cazul în care imaginile sau tabelele sunt preluate din alte surse, acestea vor fi precizate în note de subsol la care se face trimitere după titlul imaginii sau tabelului.

    4. Bibliografia şi citarea acesteia în text

    Se recomandă ca structura bibliografiei să fie: 40% articole publicate în reviste de specialitate (30%) sau volumele unor conferinţe (10%), 20% cărţi sau capitole de cărţi, 20% teze de doctorat sau dizertaţii de masterat, 10% legislaţie, 5% alte surse (de exemplu, comunicări orale sau postere prezentate în conferinţele la care doctorandul a participat, rapoarte de cercetare, cursuri etc.), şi 5% Internet.

    În cazul în care, de comun acord cu îndrumătorul de doctorat şi/sau comisia de îndrumare, datorită specificului lucrării este preferată o altă structură, mai potrivită specificului acesteia, se va folosi varianta respectivă, cu condiţia ca materialele nepublicate şi mai ales paginile Internet să ocupe o pondere cât mai redusă.

    În cazul paginilor Internet, se vor prefera pagini oficiale şi nu bloguri, pagini personale, surse editabile de orice utilizator (de tip Wikipedia).

    Toate titlurile din lista bibliografică trebuie să fie menţionate în text, trimiterea făcându-se prin note de subsol. De asemenea, toate lucrările menţionate în text trebuie să se regăsească în lista bibliografică.

    Toate trimiterile bibliografice se vor face folosind note de subsol. Pentru a nu creşte volumul lucrării, acestea vor oferi minimul de informaţie necesară identificării lucrării citate. În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot aduce completări textului, pot clarifica anumite aspecte sau pot introduce comentariile doctorandului faţă de materialele citate. Se recomandă ca folosirea notelor de subsol să nu fie abuzivă, astfel ca acestea să depăşească mai mult de 50% din pagină.

    Lista bibliografică şi trimiterile din text vor folosi o variantă a stilului Harvard adaptată specificului românesc pentru lucrările redactate în limba română şi stilul Harvard pentru cele redactate în alte limbi; informaţii suplimentare privind acest stil sunt disponibile pe Internet. În acest ghid se va prezenta modul de redactare a principalelor materiale ce pot fi citate.

    4.1. Citarea bibliografiei în text

    Citarea bibliografiei în text se face obligatoriu prin note de subsol. Trimiterile la bibliografie vor folosi numele autorului (persoană sau instituţie) şi anul:

  • În cazul cărţilor: Ionescu 2011: 24, Ionescu 2011: 24-31, Ionescu 2011: 24-31, 33

  • Unde: Ionescu este numele autorului, 2011 anul apariţiei cărţii şi celelalte informaţii trimit la numărul paginilor care conţin informaţia citată.

  • În cazul celorlalte materiale: Ionescu 2011
  • În cazul lucrărilor cu doi autori se vor trece numele ambilor: Ionescu şi Popescu 2011
  • În cazul lucrărilor cu trei sau mai mulţi autori se va menţiona numele primului autor urmat de et al scris cu caractere cursive („Italic"): Ionescu et al 2011
  • În cazul lucrărilor aceluiaşi autor din ani diferiţi, acestea vor fi menţionate cronologic, anii fiind separaţi prin virgulă: Ionescu 2004, 2005
  • În cazul lucrărilor aceluiaşi autor publicate în acelaşi an, acestea vor fi menţionate în lista bibliografică în ordinea alfabetică a titlurilor, după care se va adăuga un indice, sub forma unei litere plasate după anul publicării, trimiterea realizându-se sub această formă: Ionescu 2004a, b
  • Trimiterile consecutive la mai mulţi autori vor fi separate prin punct şi virgulă şi ordonate cronologic, şi, în cazul lucrărilor din acelaşi an, alfabetic: Ionescu 2004; Marinescu 2008; Popescu 2008
  • În cazul lucrărilor publicate în acelaşi an de autori cu nume identice, dar prenume diferite trimiterea la lista bibliografică va include şi iniţialele prenumelor acestora: Ionescu A. 2004; Ionescu B. 2004

  • Trimiterile la bibliografie nu exclud folosirea numelui autorilor citaţi în text; în paragraful „În studiul său, Ionescu arată că..." trimiterea la referinţa bibliografică poate fi inserată după numele „Ionescu".

    Este permisă trimiterea la mai multe studii simultan: „Studiile anterioare au arătat că...", cu trimiterea la referinţele corespunzătoare tuturor acestor studii inserată la sfârşitul paragrafului.

    4.2. Lista bibliografică

    În redactarea listei bibliografice se vor respecta următoarele reguli:

  • În toate situaţiile, numele autorilor vor fi scrise astfel: numele se va scrie integral, iar fiecare prenume va fi abreviat la prima literă a acestuia (iniţiala prenumelui). De exemplu, Ionescu Gheorghe, Ionescu Grigore şi Ionescu George vor deveni Ionescu G. şi nu Ionescu Gh., Ionescu Gr. şi Ionescu G.
  • Este obligatorie menţionarea numelor tuturor autorilor fiecărui material citat, indiferent de numărul acestora; înaintea numelui ultimului autor NU se va folosi „şi" sau „&".
  • În cazul articolelor, numerele volumului şi ediţiei se vor scrie exclusiv cu cifre arabe.
  • În cazul în care autorul este o instituţie, în lista bibliografică se va trece numele complet al acesteia, urmat de iniţiale, iar trimiterea la lista bibliografică din text va folosi iniţialele.
  • În cazul adreselor Internet, se va trece adresa completă (inclusiv http://) până la nivel de fişier, de exemplu http://www.site.org/folder/page.html şi nu www.site.org
  • În cazul paginilor de început şi sfârşit se va omite cifra repetată de la început, de exemplu 771-778 devine 771-8, 771-782 devine 771-82 etc.

  • Lista bibliografică se prezintă unitar, fără a fi structurată pe tipuri de materiale citate şi fără a fi numerotată. Pentru fiecare tip de material citat, citarea va avea forma descrisă în continuare (elementele incluse între paranteze drepte pot fi omise dacă nu se cunosc).

    4.2.1. Cărţi

    Nume, Iniţială. (An), Titlu, Editură, Locul publicării.
    Ex.: Nica, E. (2010), Elaborarea şi folosirea studiilor de caz în managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, România.

    4.2.2. Capitole de carte

    Nume, Iniţială. (An), „Titlul capitolului", în Titlul cărţii, editori Iniţială Nume, Editură, Locul publicării, pagina de început-pagina de sfârşit.
    Ex.: Ellger, C. (2000), „Soft City Impossible? The chances for ecological urban development", în Integrated Urban Systems and Sustainability of Urban Life, editori I. Ianoş, D. Pumain, J. B. Racine, Editura Tehnică, Bucureşti, România, pag. 35-47.

    4.2.3. Articole în reviste de specialitate

    Nume, Iniţială. (An). „Titlu" Numele revistei, volumul (ediţia), pagina de început-pagina de sfârşit.
    Ex.: Santucci, V. L. (2005). „Historical Perspectives on Biodiversity and Geodiversity" Geodiversity & Geoconservation, 22 (3), 29-34.

    4.2.4. Articole în volumele unor conferinţe

    Nume, Iniţială. (An), „Titlul articolului", în Titlul volumului[, editori Iniţială Nume], Editură, Locul publicării, pag. pagina de început-pagina de sfârşit.
    Ex. 1: Pânzaru, I (2011), „Peisaj cultural - amenajare peisageră a promenadei Sibiu", în Peisaj cultural şi dezvoltare, editor C. N. Sârbu, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, România, pag. 233-42.
    Ex. 2: Tureac, C. E., Turtureanu, A. G., Bordean, I., Grigore, A., Modiga, G. (2009), „The sustainable tourism promoted by small and medium enterprises - basis of the tourism development", în: 9th International Multidisciplinary Scientific GeoConference - SGEM2009, Vol. 2, Conference proceeding: modern management of mine producing, geology and environmental protection, SGEM2009, Sofia, Bulgaria, pag. 769-76.

    4.2.5. Comunicări în conferinţe (postere, comunicări orale)

    Nume, Iniţială. (An), „Titlul articolului", în Numele conferinţei, dată, loc.
    Ex.: Onose, D.-A., Pătru-Stupariu, I., Ciocănea, C. M., Vânău, G. O., Grădinaru S. R. (2015), „Do new residential areas have optimum accessibility to urban parks? Case study – Bucharest", Al şaptelea simpozion internaţional de geografie Peisaje: Percepţie, cunoaştere, conştientizare şi acţiune, 29-31 mai 2015, Bucureşti – Constanţa, România.

    4.2.6. Articole în presă

    Nume, Iniţială. (An). „Titlu" Numele revistei, data, paginaunică / pagina de început-pagina de sfârşit.
    Ex.: Arnăutu, D. (2012), „Distracţie şi relaxare la „marea" bucureştenilor", Ring, 27 iulie 2012, pag. 8.

    4.2.7. Teze, dizertaţii

    Nume, Iniţială. (An), Titlu, Tipul documentului, Facultate/Universitate, Locul publicării.
    Ex.: Mureşanu, F. (2010), Oraşul în era informaţională, teză de doctorat, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", Bucureşti, România.

    4.2.8. Strategii, studii de fundamentare, memorii de urbanism şi amenajarea teritoriului

    Autor sau instituţie elaboratoare (An), Titlu, Beneficiar sau instituţie, Locul publicării.
    Ex. 1: URBANPROIECT (2004), Model conceptual şi metodologic. Ghid de termeni de specialitate, Programul AMTRANS 1A01, INCD URBANPROIECT, Bucureşti.
    Ex. 2: Preşedinţia României (2007), Strategia Naţională de Securitate a României, Administraţia Prezidenţială, Bucureşti, România.
    Ex. 3: Enache, C. (coordonator) (2012), Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Slatina, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", Bucureşti, România.

    4.2.9. Legislaţie

    Emitent (An), „Titlul legii" Monitorul oficial, volumul (ediţia)[, pagina de început-pagina de sfârşit].
    Ex. 1: Parlamentul României (2001). „Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul" Monitorul oficial, 628.
    Ex. 2: Guvernul României (2008). „Ordonanţa nr. 27 / 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul" Monitorul oficial, 373.

    4.2.10. Pagini Internet

    Nume, Iniţială. (An), Titlul paginii, [Online], Disponibil la: adresă, [Accesat data].
    Ex.: Royal Architectural Institute of Canada – RAIC (2015), Sustainable Architecture, [Online], Disponibil la: https://www.raic.org/raic/sustainable-architecture, [Accesat 25 august 2015].

    Pentru a uşura respectarea instrucţiunilor pentru autori, Revista Şcolii Doctorale de Urbanism pune la dispoziţie următorul un şablon la adresa http://rsdu.ro/Index/Instr.doc.